M-am gândit serios să aprind farurile, deşi era o zi însorită. După fumul scos, Loganul cu numărul PH 35 MOL, aparţinând unui taximetrist, ar trebui tras pe dreapta, dus la service şi scos din circuitul profesional al acestei profesii.

Lucrul acesta n-o să se întâmple, deşi există trei instituţii care pot face asta: Poliţia, pentru că sunt evidente problemele tehnice ale maşinii, Garda de Mediu, pentru că maşina poluează, şi Registrul Auto Român,. pentru că motorul maşinii cu pricina nu se mai află în parametri din cartea tehnică.

Din 900 de taxiuri câte are Ploieştiul, bag mâna'n foc că aproape jumătate nu sunt în legalitate. Fie şoferul nu îndeplineşte condiţiile de licenţiere, fie maşina are probleme tehnice sau de legalitate. Astea nu sunt maşini mai noi de cinci ani, iar şoferii nu par să fie nişte tipi cu atestat, vechime şi cazierul curat.

Ar folosi cuiva să rămână 500 de taxiuri pe străzi? Nouă, clienţilor, cu siguranţă, chiar şi taximetriştilor rămaşi, care vor avea venituri aproape duble. N-ar folosi, din păcate, celor din Primăria Ploieşti, RATP, RAR şi ARR, care încasează şpăgi babane în special de la cei care nu sunt în regulă cu actele. Adaug şi partidul care controlează aceste instituţii, şi care îi foloseşte pe taximetrişti  la fiecare proces electoral, pentru a duce "mituiţii" la vot.

Ce să mai zic? Huo. 

Am avut o Dacie 1300 din ‘82 şi o Toyota Celica din ‘86. Acum am un Golf din 2002, care e stricat, aşa că mă dau cu un Logan pe benzină, destul de nou, care m-a făcut să înţeleg succesul enorm al acestei maşini.

Cum să spun? O comparaţie mai bună decât aia din titlu nu pot face. E exact la fel, fiecare maşină are părţi bune şi părţi rele atât de discrete, pe fond, dar atât de evidente, când compari maşinile între ele. Şi nici măcar nu trebuie să ai pretenţii de expert auto, ca să faci asta…\

Golful, de exemplu, e cea mai stabilă maşină din câte am condus, şi am condus şi mai bune decât ea. Loganul supravirează când ţi-e lumea mai dragă, nici nu contează viteza, de multe ori, îi e de ajuns o gâlmă în asfalt, ca să dea din şold, cu adrenalina ta cu tot.

Pe de altă parte, de la volanul unui Logan vezi traficul mai bine, iar spatele stă confortabil în spătar. Când iau relantisoarele cu Golful, vărs cafeaua; cu Loganul, nu simt umflături sau gropi, dar cafeaua e exact lângă scrumieră, pe la gleznă, ceea ce mă scoate din sărite.\

Loganul consumă 12 la sută în oraş, iar Golful, 8.5, cu aerul condiţionat pornit. La Logan, nu pornesc aerul condiţionat, că mi-e suficient de cald şi aşa. Mai bine deschizi ambele geamuri, unde apare altă ciudăţenie: la Golf se creează o perdea de aer rece în faţa ta, pe la nas, pe când Loganul, cu altă geometrie a uşilor, îţi îndeasă aer, muşte, praf, ce-o fi, fix în urechi.

În Logan, se aude mai bine muzica, cu exact acelaşi tip de boxe, dar, dacă scapi, ca mine, iPhone-ul printre scaunele din faţă, se duce direct sub ambreiaj. Rău, nu? Ei bine, în Golf, dacă scapi telefonul, rămâne sub scaunul şoferului şi trebuie să opreşti, să cobori, să rabatezi scaunul…

La Golf, ai un buton care-ţi descuie rezervorul, la Logan, foloseşti degeţelul mic, să tragi de căpăcel, şi te murdăreşti inevitabil. În Golf, dacă pui benzină scumpă, rupi asfaltul, în Logan, nu sari de 80 la oră în 200 de metri decât dacă te loveşte un TIR din spate.

Golful din 2002 valorează pe piaţă cam 3.500 de euro, iar Loganul, vreo 5.000, iar eu aş fi capabil să dau 5.000 pe un Golf, numai să scap de Logan. Pe de altă parte, dacă aş avea o flotă de vânzări, le-aş cumpăra Loganuri, nu Golfuri, să dea liniştiţi prin gropi şi să nu se simtă Zorro.

Lucrul care mă deranjează cel mai mult la Logan este percepţia publică. Cu Golful, poţi să dormi la stop, când se face verde, vei primi doar claxoane. Cu Loganul, auzi doar „Hai, ţărane, că aici e oraşul, ştii ce e aia semafor?!”.

Acum rămâne să hotărâţi voi: PDL e Loganul sau Golful?

Eu ma dau cu Loganul, temporar, dintr-un motiv foarte simplu.

Statele Unite, Florida, imediat dupa alegeri. Cu sotia la Bruxelles, la intalnirea Consiliului European. De Paste in Germania, iar in vacanta de Pasti – pe insulele Madeira, apartinand Portugaliei. Acesta este bilantul relaxarii prezidentiale in primele 100 de zile de mandat. Nu e rau deloc. Mi-ar fi placut si mie sa plec, intr-un interval de 100 de zile, in patru mini-vacante. Am avut insa, tot timpul, doua probleme:

1. Banii. Neavand venituri din chirii, sau o leafa babana platita de la stat, nu mi-am permis in nici un an patru mini-vac ante. Sigur, asta nu e vina nimanui in afara de mine. Nu m-am orientat corect, mi-am negociat prost veniturile, nu stiu sa economisesc. Eu sunt singurul vinovat de lipsa banilor, nu-s cretin sau comunist sa spun ca “nu m-a lasat tara asta sa castig cat vreau”. M-a lasat, dar se pare ca sunt prost de bubui.

2. Jobul. Nu am avut niciodata un angajator atat de flexibil, de open-minded si de prietenos caruia sa pot sa-í spun in fiecare luna: “vezi ca dau si eu o fuga, cateva zile la niste neamuri”, “vezi ca in deplasarea aia de serviciu iau si o gagica”, “m-as duce sa fac weekendul acolo” si “vezi ca am ajuns acolo, e frig si mergem sa stam la soare cateva zile”.

Presedintele Iohannis, care nu este vinovat de prima mea problema, pare s-o rezolve foarte usor si pe a doua. Angajatorul lui, respectiv Romania SRL, are mare incredere in el. Nu-l intreaba nici cand vine, nici cand pleaca, nici pe cine a numit, nici de ce, nici ce vrea, nici ce face. Nici macar nu-i cere un raport de activitate, cum se cere in orice firma. “Mai scrie si tu pe Facebook, din cand in cand”, a fost singurul lucru cerut angajatului Klaus Iohannis, caruia i se permite, precum se vede, sa plece in vacanta cand vrea muschiul lui. Culmea, i se permite sa se duca in vacanta chiar la concurenta firmei Romania SRL, care, printre altele, are ca obiect de activitate si “capacitate de cazare in turism”.

Eu stiam ca firma Romania SRL are probleme mari cu incasarile, cu arhiva, cu concurenta. Se pare, insa, ca aceste probleme nu sunt atat de mari incat sa i se ceara CEO-ului sa fie prezent la munca.
Misto firma, misto job, dom’ presedinte. Aveti idee, Romania SRL angajeaza?

text aparut prima oara pe www.psnews.ro 

Cazul Statuia, episodul 2

Florin Sicoie si achizitiile de tablouri

Cum nu pricepe Sicoie ca trebuie sa spuna unde-s banii

Cum te injura un intelectual cand il intrebi unde-s banii

Sicoie si penibilul la cote artistice

cum ameninta Sicoie cu executia

Cum l-am scos de pe liste pe Florin Sicoie

Kinetic Rain, sau ce-ar fi putut face cu banii Sicoie si Volosevici

Cum m-a injurat Florin Sicoie pentru ca n-a inteles nimic

Despre un sfert de milion de euro aruncat pe geam de Sicoie si Volosevici

... dacă te băgam vreodată în seamă, cu firma matale din Măneşti. Da matale nu te-ai săturat cu cât îţi dă ăsta micu' să mănânci de la primărie, ai vrut să fi şi pupat în cur. Aşa că ori de câte ori jurnaliştii ăştia de mare angajament pe care îi plăteşti îţi mai trag o limbă, îmi dau seama c-ai mai făcut vreo nefăcută. Azi, de exemplu, am găsit-o p-asta.

Altfel, trebuie să recunosc că îmi plac filmele alea în care Pap (era Pap, mă, nu Călinoiu, m-am luat degeaba de băiat) sileşte lumea de pe stradă să te pune în cur, şi pe urmă face schema aia haioasă, din montaj, care spune Coni = Volosevici. Sau n-ai remarcat-o? Ia vezi mai jos! 

Nu aberez, da? Da, scriu pe baza principiului "Acum să fim serioşi": nu te duci în Sky Club să vezi doi studioşi la o masă, cu o culegere, iar DJ-ul ţinând o dizertaţie despre valoarea intrisecă a glamour-ului.

Te duci să te drinkui, să dai minimal dintr-un şold şi să execuţi ritualul care aduce amatorilor un id de mess, iar norocoşilor, un blowjob prin parcare. Că la toalete nu se poate, că vine bodyguard-ul.

Revenind la Sky Club: ploieştenii s-au înhămat cum au putut mai bine la crearea unei reputaţii pentru Sky Club. Şi chiar dacă a durat un an, acum reputaţia e gata, iar restul cluburilor din Prahova aproape pustii.

Versus - clubul minorilor - cel mai gol. Se mai duc câte-o gaşcă în Tube şi nişte fanatici prin Puff, da' de când pe ăştia din urmă i-a apucat renovarea, în Sky e full. Au apărut chiar şi "olimpicii" care aruncă şerveţele pe jos.

Aici vroiam să ajung. De ceva vreme, în Sky Club se aruncă cu şerveţele. Ca în Bamboo, sau ca la căminele de copii cu handicap, după cum vreţi să interpretaţi. Iar podeaua plină de şerveţele arată super. Ca în Bamboo, sau ca în wc-ul public de la Hale.

Nu critic clubul pentru ceva ce nu-mi place, se pare, doar mie. Da' când şi-or rupe capul vreo nătântoacă care i-a furat platformele lu' sor'sa, sau vreun decerebrat care şi-a pus ficatul la conservat cu doctorul Jack Oldnambărfive, o să-i auzim pe ăştia de la Sky ca pe nea Popică, care zicea că n-are nevoie de supraveghetor la piscină. 

Comenteaza pe www.facebook.com/bogdanstoica.ro